MDF sau PAL pentru mobilă: diferențe și unde se potrivește fiecare

Cine comandă o bucătărie sau un dulap primește aproape mereu aceeași ofertă: corpuri din PAL melaminat și fronturi din MDF. Nu e o întâmplare. Cele două plăci reacționează diferit la umezeală, la șuruburi, la vopsea și la frezare, așa că fiecare are locul ei în mobilă.

Ce sunt cele două plăci

PAL-ul e o placă din așchii de lemn presate cu rășini. Tăiat, arată un miez mai aerisit între două fețe mai dense. Mobila se face aproape numai din PAL melaminat: fețele sunt acoperite din fabrică cu hârtie decorativă impregnată cu rășină melaminică și presată la cald. Stratul ăsta dă culoarea sau imitația de lemn și suportă destul de bine zgârieturile și curățarea.

MDF-ul (placă din fibre de densitate medie) e făcut din fibre de lemn foarte fine, tot presate cu rășini. Iese o placă omogenă pe toată grosimea, fără goluri, cu muchii fine. Se găsește brut, pentru vopsit, dar și melaminat, cu folie sau furniruit.

HDF-ul e varianta subțire și mai densă a MDF-ului. Din el se fac spatele dulapurilor și fundurile de sertar.

Comparația pe scurt

Criteriu	PAL melaminat	MDF
Structură	așchii, miez mai poros	fibre fine, omogen
Greutate	mai ușor	mai greu, la aceeași grosime
Frezare și profile	nu se pretează	foarte bine
Vopsire	dificilă, doar cu grund special	foarte bună, după grunduire
Ținerea șuruburilor pe față	bună	foarte bună
Ținerea șuruburilor în muchie	slabă, cere feronerie potrivită	mai bună, dar cere pregăurire
Umezeală	se umflă la muchii	se umflă la muchii; varianta hidrofugă rezistă mai bine
Preț relativ	mai mic	mai mare
Unde se potrivește	corpuri, polițe, laterale	fronturi, uși frezate, piese vopsite

Umezeala și plăcile hidrofuge

Apa strică ambele plăci. Fața melaminată sau vopsită protejează bine, dar pe muchii, prin găuri și prin tăieturi apa intră. Aglomeratul umflat nu se mai strânge la loc: se ridică, se fărâmițează, iar balamaua sau șurubul își pierd prinderea.

Pentru zonele umede se fac variante hidrofuge, atât la MDF, cât și la PAL. De obicei au miezul colorat în verde. Suportă mult mai bine umiditatea din aer și stropii ocazionali. Impermeabile nu sunt: apa care stă pe o muchie tăiată face aceleași pagube, doar mai încet.

Ce se face, practic:

• muchiile vizibile se cantuiesc, iar cele ascunse se sigilează dacă stau într-o zonă umedă;
• găurile pentru țevi și decupajele pentru chiuvetă sau plită se sigilează cu silicon sanitar sau cu lac;
• sub chiuvetă se pune o tavă de protecție, mai ales când acolo stă și filtrul de apă;
• mobila nu se lipește de un perete cu probleme de umezeală. Dacă baia sau bucătăria are mucegai în colțuri, cauza se rezolvă întâi (vezi mucegaiul pe pereți și condensul).

Vopsire și frezare

Fronturile cu profil, ușile cu ramă și tăblie, mânerele frezate direct în placă și finisajele vopsite, lucioase sau mate, se fac aproape numai din MDF. Pentru că e omogen, se frezează curat și păstrează forma muchiei. Grunduit, devine neted ca sticla.

Pașii pentru MDF brut vopsit acasă:

1. Șlefuiește ușor fețele cu hârtie fină, granulație 180-240.
2. Aplică un grund pentru MDF sau un grund izolant. Muchiile absorb mult mai mult decât fețele, așa că primesc două straturi, cu o șlefuire ușoară între ele.
3. Dă vopseaua de finisaj în straturi subțiri și respectă timpul de uscare de pe ambalaj.
4. Nu pune vopsea pe bază de apă direct pe MDF negrunduit. Fibrele se ridică și suprafața iese aspră.

PAL-ul nu se frezează decorativ, pentru că orice canelură scoate la vedere miezul de așchii. Peste melamină se poate vopsi, după o șlefuire ușoară și un grund de aderență pentru suprafețe lucioase. Vopseaua ține însă mai puțin decât pe un MDF pregătit corect.

Cantul și protecția muchiilor

La PAL, cantul protejează muchia, nu doar o acoperă. Cel mai des se folosește cantul ABS, lipit la cald pe mașină. Există în mai multe grosimi: pe muchiile care iau lovituri (fronturi, marginea din față a polițelor, blaturi de birou) se pune de obicei cel de 2 mm, iar pe cele ascunse sau puțin solicitate, cel subțire, de 0,4-0,8 mm.

O mobilă bine cantuită se recunoaște ușor:

• cantul e lipit uniform, fără rost și fără adeziv la vedere;
• colțurile sunt ușor rotunjite prin frezare, nu tăiate ascuțit;
• nicio muchie din zona umedă nu e lăsată fără cant, nici pe partea care nu se vede.

Cantul de melamină lipit cu fierul de călcat merge la o reparație, nu la o bucătărie. Se dezlipește mai ușor la căldură și la umezeală.

MDF-ul vopsit nu are nevoie de cant, fiindcă muchia se vopsește odată cu fețele. MDF-ul melaminat se cantuiește la fel ca PAL-ul.

Greutatea și șuruburile

La aceeași grosime, MDF-ul cântărește vizibil mai mult decât PAL-ul. Pe un front diferența contează puțin. Un dulap înalt făcut integral din MDF e însă greu de montat și încarcă mai mult prinderile de perete și balamalele. Ușile mari din MDF cer mai multe balamale: de regulă una la fiecare 60-80 cm de înălțime, minimum două pe ușă.

Prinderea diferă de la o placă la alta:

• PAL: șurubul ține bine pe față și slab în muchie, unde așchiile se desfac. Corpurile se asamblează cu șuruburi confirmat (cu găuri în trepte), cu excentrice și cep sau cu dibluri și adeziv. Un șurub de lemn obișnuit, dat direct în muchie, iese în timp.
• MDF: ține mai bine, inclusiv în muchie, dar crapă dacă nu e pregăurit. Găurește întâi cu un burghiu puțin mai subțire decât miezul șurubului și nu strânge peste măsură.
• La ambele, un șurub care s-a rotit în gol nu mai prinde în aceeași gaură. Mută puțin poziția sau umple gaura cu un diblu de lemn lipit și găurește din nou.
• Pentru balamale se folosesc șuruburile sau euro-șuruburile indicate de producătorul feroneriei.

Cum împarți materialele între corpuri și uși

Împărțirea de mai jos merge la aproape orice mobilier de casă:

• corpuri, laterale, polițe, plinte interioare: PAL melaminat de 18 mm, stabil, ieftin, cu multe decoruri, debitat și cantuit industrial cu precizie;
• spatele dulapurilor și fundurile de sertar: HDF;
• fronturi drepte, fără profil: pot fi din PAL melaminat cu cant ABS de 2 mm, dacă vrei o variantă economică și ușor de întreținut;
• fronturi vopsite, frezate, lucioase sau cu mâner integrat: MDF;
• polițe lungi încărcate cu cărți sau veselă: PAL-ul de 18 mm se poate curba în timp pe deschideri mari, așa că deschiderea se ține scurtă sau se adaugă un suport la mijloc.

Bucătărie și baie

Aici alegerea plăcii contează cel mai mult.

La bucătărie, corpurile se fac de obicei din PAL melaminat, iar cel de sub chiuvetă, ideal, din variantă hidrofugă. Fronturile din MDF vopsit sau cu folie arată bine. Cele de lângă mașina de spălat vase și de lângă cuptor primesc totuși abur și căldură. Lasă mașina de spălat vase să se răcească înainte să deschizi ușa, ca aburul să nu iasă direct pe frontul vecin. Blatul e o discuție separată: dacă e din aglomerat, decupajele lui se sigilează înainte de montarea chiuvetei și a plitei.

La baie se folosește MDF sau PAL hidrofug, cantuit pe toate muchiile, inclusiv pe cele ascunse. Mobila se montează suspendat sau pe picioare, nu direct pe gresia udă, și cât mai departe de jetul dușului. Fără aerisire bună, baia distruge orice mobilă în câțiva ani, deci ventilația cântărește cât placa aleasă. Dacă schimbi și lavoarul, verifică înălțimea de montaj a lavoarului, ca dulapul de sub el să fie gândit pe cota potrivită.

Greșeli frecvente

• MDF brut lăsat nevopsit pe muchii, mai ales în baie. Fețele par protejate, dar muchia trage apă și se umflă.
• Găuri pentru țevi lăsate nesigilate la corpul de sub chiuvetă. De acolo pornește aproape orice umflare.
• Șuruburi de lemn date direct în muchia PAL-ului. Țin o vreme, apoi ies. Pentru asamblare se folosesc confirmat sau excentrice.
• Vopsea pusă direct pe melamină, fără șlefuire și fără grund de aderență. Se cojește la prima curățare mai serioasă.
• Polițe lungi din PAL subțire, încărcate cu cărți. Se curbează vizibil.
• Uși înalte din MDF cu doar două balamale. Se lasă și se dereglează.
• Mobilă lipită de un perete umed. Spatele din HDF absoarbe umezeala și mucegăiește fără să se vadă din față.

Pe scurt, PAL melaminat pentru structură, MDF pentru ce se vopsește sau se frezează, iar acolo unde ajunge apa, plăci hidrofuge și muchii protejate.