Terasă din WPC sau din lemn: comparație pe durabilitate, întreținere și montaj

Între WPC și lemn alegi după trei lucruri: cât timp ești dispus să dai pe întreținere, cât de tare se încinge suprafața vara și cât de pretențios e montajul. Prețul pe metru pătrat contează mai puțin decât pare. O terasă prost ventilată sau cu grinzile prea rare se strică la fel de repede, oricare ar fi materialul plăcilor.

Ce e WPC-ul și ce variante de lemn găsești

WPC (wood plastic composite) e un amestec de făină sau fibră de lemn cu un polimer, de obicei polietilenă sau PVC, plus aditivi. Se extrudează sub formă de plăci. Unele au goluri interioare și sunt mai ușoare, altele sunt pline, mai rigide și mai stabile. Plăcile coextrudate au un înveliș subțire de polimer care le apără de pete și de decolorare; pentru o terasă în bătaia soarelui, pe ele merită să mergi.

Lemnul pentru deck se împarte, practic, în trei:

• Pin sau molid tratat în autoclavă. Rășinos impregnat sub presiune cu soluții contra ciupercilor și insectelor. E cel mai ieftin și cere cea mai multă grijă.
• Larice. Rășinos mai dens și mai bogat în rășină, rezistent și fără tratament. Ține mai mult decât pinul tratat.
• Esențe exotice (ipe, cumaru, bangkirai, teak). Foarte dense și dure, putrezesc greu. Sunt grele, se prelucrează anevoie și cer pregăurire la fiecare șurub.

Comparația pe criterii

Criteriu	WPC	Pin tratat	Lemn exotic
Durabilitate orientativă	20-25 ani	10-15 ani, cu întreținere	25 de ani și peste
Întreținere	spălare cu apă și detergent	ulei anual, verificare șuruburi	ulei opțional, pentru culoare
Așchii, crăpături	nu	da, în timp	rar, fisuri fine
Încălzire la soare	mare, mai ales culorile închise	moderată	moderată
Dilatare principală	pe lungime (termică)	pe lățime (umiditate)	pe lățime (umiditate)
Reparare zgârieturi	greu, nu se șlefuiește	șlefuire și ulei	șlefuire și ulei
Montaj	clipsuri ascunse, simplu	șuruburi, simplu	pregăurire, mai lent

Duratele din tabel țin mult de montaj. Un deck din pin bine ventilat, întreținut și de pe care apa se scurge rezistă mai mult decât unul din exotic pus direct pe pământ ud.

Cum se mișcă fiecare material

Lemnul și WPC-ul se dilată diferit, așa că nici nu se montează la fel.

Lemnul se umflă și se strânge mai ales pe lățime, după umiditate. De aceea între scânduri se lasă un rost de 5-8 mm. Scândura montată foarte uscată, vara, se umflă toamna; cea montată udă se strânge. Rostul mai are un rol: nu lasă apa și frunzele să stea pe loc.

WPC-ul răspunde mai ales la temperatură și se lungește vizibil. Pe o placă de 4 m, diferența dintre o zi rece și una de caniculă se măsoară în milimetri. Câteva reguli decurg de aici:

• rostul dintre plăci e dat de clipsurile producătorului (de obicei 5-7 mm), nu îl stabilești tu;
• la capete, față de perete, stâlpi sau alte plăci, lași 5-10 mm pentru dilatare, cât scrie în fișa tehnică;
• plăcile nu se înșurubează rigid prin față decât dacă producătorul o permite explicit, pentru că o placă blocată se arcuiește;
• montajul se face la temperatură moderată, nu în plin soare și nici pe ger.

Structura de grinzi și fundația

Ce vezi sunt plăcile. Ce ține terasa e structura de dedesubt.

Baza

Pe pământ, scoți stratul vegetal, așterni pietriș compactat și o folie geotextilă care oprește buruienile, apoi pui reazemele: dale sau plinte de beton, ori suporți reglabili din plastic. Grinzile nu se pun niciodată direct pe pământ sau pe iarbă. Dacă terasa se continuă cu o alee sau o zonă pavată, straturile de bază se gândesc împreună; detalii găsești în articolul despre pavajul pentru curte.

Pe o placă de beton sau pe o terasă peste o cameră, grinzile stau pe suporți reglabili ori pe distanțiere din cauciuc, ca apa să curgă liber pe placă. Când dedesubt e spațiu locuit, verifică întâi hidroizolația. Deck-ul o acoperă și, după montaj, abia o mai poți inspecta. Despre alegerea și montajul membranei ai mai multe în articolul despre hidroizolația terasei.

Grinzile (lambourdele)

• Sub WPC: grinzi din WPC sau, mai bine, din aluminiu, care sunt mai stabile și nu se lasă cu timpul. Distanța dintre axe e de regulă 30-40 cm, după grosimea plăcii și indicațiile producătorului. Grinzile din WPC nu sunt portante singure și au nevoie de reazeme dese.
• Sub lemn: grinzi din același lemn sau din rășinos tratat pentru contact cu solul. La scânduri de 25-28 mm, distanța uzuală e 40-50 cm. Scândurile mai subțiri cer grinzi mai dese.
• Unde două plăci se întâlnesc cap la cap, fiecare capăt are nevoie de grinda lui (grindă dublă sau dublată local). Două capete pe aceeași muchie nu țin.
• Panta: 1-2% în lungul plăcilor, spre exterior, ca apa să nu băltească.

Fixarea

Lemnul se prinde cu șuruburi din inox, câte două la fiecare intersecție cu grinda, la circa 2 cm de margine. Șuruburile zincate obișnuite reacționează cu taninul și lasă dâre negre. La exotic și la larice se pregăurește, altfel scândura crapă la capete. WPC-ul se prinde cu clipsuri ascunse, înșurubate în grindă, plus un clips de început și unul de final pe margini.

Aerul de sub deck

Umezeala prinsă sub terasă e principala cauză pentru care lemnul putrezește și WPC-ul se deformează. Ce poți face:

• lași un spațiu de aer sub grinzi, cât mai generos (câțiva centimetri sunt minimul);
• nu închizi tot perimetrul cu plinte pline, ci lași fante sau grile pe cel puțin două laturi opuse;
• nu lipești deck-ul de peretele casei, pentru că rostul de acolo ajută și la ventilare;
• scoți din când în când frunzele și pământul adunate între plăci.

Cât se încinge la soare

Lemnul câștigă clar aici. WPC-ul adună mai multă căldură, iar plăcile închise la culoare devin neplăcute pentru tălpile goale în după-amiezele de vară. Pe o terasă spre sud sau vest, fără umbră, ia WPC în nuanțe deschise (gri deschis, bej) și plănuiește o umbrelă, o pergolă sau o copertină. Locul de joacă al copiilor nu-l pune direct pe plăci. Și lemnul se încălzește, dar rămâne suportabil mai mult timp.

Întreținerea, material cu material

WPC

• Îl speli de câteva ori pe an cu apă, detergent neutru și o perie moale.
• Petele de grăsime de la grătar se scot repede, cu degresantul recomandat de producător. Pe plăcile fără înveliș pot rămâne urme.
• Nu primește ulei, lac sau șlefuire.
• Aparatul de spălat cu presiune merge doar ținut la distanță, cu presiune moderată și pe direcția fibrei. Jetul prea aproape zgârie suprafața.

Pin tratat și larice

• Primul strat de ulei se dă după ce lemnul s-a uscat bine, de obicei la câteva săptămâni de la montaj.
• După aceea, ulei o dată pe an, ideal primăvara. Cureți terasa, o lași să se usuce complet, întinzi un strat subțire de ulei pentru deck cu pensula, pe direcția fibrei, și ștergi excesul după timpul de pe ambalaj. Uleiul neabsorbit rămâne lipicios și prinde praf.
• Tot atunci verifici șuruburile ieșite și scândurile crăpate, care se schimbă una câte una.

Esențe exotice

• Lemnul nou lasă tanin la primele ploi și poate păta piatra sau betonul de lângă. Lasă-l câteva săptămâni să se spele înainte de primul ulei.
• Uleiul e opțional. Fără el, lemnul devine gri-argintiu, dar nu-și pierde rezistența. Pentru culoarea caldă, reiei uleiul o dată sau de două ori pe an.

Ce alegi, după situație

• Nu vrei să te ocupi deloc de terasă și ea stă parțial la umbră: WPC coextrudat, deschis la culoare, pe grinzi din aluminiu.
• Terasa e în plin soare și umbli desculț pe ea: lemn, de preferat larice sau exotic.
• Bugetul e mic și uleiul anual nu te sperie: pin tratat în autoclavă, cu șuruburi din inox și ventilare bună.
• Vrei să țină cât mai mult și să arate natural: esență exotică, montată atent, cu pregăurire.
• Terasa e deasupra unei încăperi: orice material merge, dar pe suporți reglabili și cu hidroizolația verificată înainte.

Greșeli frecvente la montaj

• Grinzi prea rare, cu plăci care se lasă între reazeme și „cântă” la pas.
• Grinzi puse pe pământ sau pe iarbă, fără pietriș și fără reazeme.
• Lipsa pantei, cu apă care băltește pe placă sau sub deck.
• WPC montat fără rost la capete, care se arcuiește la primele zile de caniculă.
• Șuruburi zincate în lemn, cu câte o pată neagră în jurul fiecăruia.
• Perimetru închis complet cu plinte, fără circulație de aer.
• Capete de plăci WPC sprijinite câte jumătate pe aceeași grindă, care ies din clipsuri.
• Pin tratat lăsat ani la rând fără ulei, care crapă și face așchii.